Ciorile ar putea deţine secretul pentru înţelegerea limbajelor extraterestre

Oamenii de ştiinţă bănuiau de multă vreme că păsările din familia corvidelor – din care fac parte corbii, ciorile şi coţofenele – sunt foarte inteligente.

Experţii în neurobiologie au demonstrat că creierul ciorilor produce un comportament inteligent atunci când păsările trebuie să ia decizii strategice, în acelaşi fel în care acţionează şi creierul uman, în ciuda faptului că oamenii şi ciorile nu au un strămoş comun apropiat.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Studiul cercetătorilor germani oferă în premieră informaţii despre felul în care funcţionează creierele unor vieţuitoare care nu sunt mamifere – iar acest tipar ar putea să se aplice şi în cazul formelor de viaţă extraterestre.

Lena Veit şi Andreas Nieder, profesori la Universitatea Tubingen din landul german Baden-Württemberg, au publicat un studiu în revista Nature Communications care oferă informaţii valoroase şi interesante despre evoluţia paralelă a comportamentelor inteligente.

„Multe funcţii sunt realizate diferit la păsări, deoarece o lungă istorie evolutivă ne separă de aceşti urmaşi direcţi ai dinozaurilor”, afirmă Lena Veit.

„Acest lucru înseamnă că creierul păsărilor ne oferă o soluţie alternativă care să ne arate felul în care un comportament inteligent este realizat cu o anatomie diferită”, a adăugat ea.

Ciorile şi primatele au creiere diferite, însă celulele care administrează procesele de luare a deciziilor sunt foarte asemănătoare. Ele evidenţiază un principiu general care a reapărut cu regularitate pe parcursul istoriei evoluţiei speciilor.

„Aşa cum putem să tragem concluzii valide despre aerodinamică, comparând aripile construite în mod diferit ale păsărilor şi ale liliecilor, acum putem să tragem concluzii despre felul în care funcţionează creierul prin analiza similarităţilor funcţionale şi a diferenţelor existente în regiuni cerebrale relevante din creierele păsărilor şi cele ale mamiferelor”, a spus Andreas Nieder.

Ciorile sunt atât de inteligente, încând experţii în biologia behavioristă le-au denumit „primatele cu pene”, întrucât aceste păsări fabrică şi folosesc unelte, sunt capabile să îşi amintească un număr mare de locuri de hrană şi îşi planifică comportamentul social în funcţie de ce fac ceilalţi membri ai stolului.

Acest nivel de inteligenţă poate să pară surprinzător, întrucât creierele păsărilor sunt structurate într-un mod fundamental diferit de cele ale mamiferelor, inclusiv ale primatelor – care sunt de obicei folosite pentru a studia aceste comportamente.

Cercetătorii de la Universitatea Tubingen sunt primii care analizează fiziologia cerebrală pentru a studia comportamentul inteligent al ciorilor. Ei au antrenat un grup de ciori pentru ca acestea să execute pe computer un set de teste de memorie.

Ciorilor le-au fost prezentate o serie de imagini pe care trebuiau apoi să şi le amintească. După puţin timp, păsările trebuiau să aleagă una din cele două imagini prezentate pe monitor, atingând-o cu ciocul, în funcţie de diverse comportamente propuse.

Una dintre imaginile de pe monitor era identică cu prima imagine, iar cealaltă era diferită. Uneori, regla jocului consta în alegerea aceleiaşi imagini. Alteori, trebuia selectată cealaltă imagine.

Ciorile au fost capabile să execute ambele sarcini şi să facă schimbarea de comportament cu un grad ridicat de acurateţe.

Acest fapt demonstrează un grad ridicat de concentrare şi o flexibilitate mintală pe care le au puţine specii – şi care reprezintă un real efort chiar şi pentru oameni.

Păsările au executat foarte repede aceste sarcini chiar şi atunci când le-au fost prezentate noi seturi cu alte imagini. Cercetătorii au observat prezenţa unei activităţi neuronale în „nidopallium caudolaterale”, o regiune din creier asociată cu cel mai ridicat nivel de percepţie în cazul păsărilor.

Un anumit grup de neuroni au reacţionat întotdeauna atunci când ciorile trebuiau să aleagă aceeaşi imagini – şi un alt grup de celule au răspuns întotdeauna atunci când făceau o alegere pe baza regulei „imaginii diferite”.

Observând această activitate cerebrală, oamenii de ştiinţă au putut adeseori să prezică regula pe care păsările urmau să le respecte chiar înainte ca acestea să facă o alegere.

Sursa: Mediafax